_Material actualizat la data de 05.ianuarie.2026_
În Monitorul Oficial nr. 1.160 din 15.Decembrie.2025 se publică Legea 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative și OUG 89/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în Monitorul Oficial nr. 1.203 din 24.Decembrie.2025.
MODIFICĂRI ADUSE CODULUI FISCAL ȘI CODULUI DE PROCEDURĂ FISCALĂ!
Prin OUG 89/2025, se reglementează o singură cotă de impozit aplicabilă microîntreprinderilor, de 1%, indiferent de codurile CAEN aplicabile activității microîntreprinderii.
Începând cu anul 2026, plafonul de venituri pentru aplicarea regimului microîntreprinderilor este de 100.000 EURO, condiție care se verifică la 31.12.2025.
Microîntreprinderile care au depășit acest plafon la 31.12.2025 au devenit, începând cu 01.01.2026, plătitoare de impozit pe profit.
Pentru dividendele distribuite începând cu 01.01.2026, cota de impozit pe dividende este de 16% (față de 10% anterior).
Această modificare a fost introdusă prin Legea 141/2025.
Firmele care înregistrează profit contabil în an, dar pierdere contabilă reportată, pot efectua distribuiri de dividende din profitul exerciţiului financiar curent numai după constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate şi constituirea de rezerve în conformitate cu cerinţele statutare.
Societăţile care, pe baza situaţiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris:
Conform Legii 239/2025, începând cu veniturile anului 2026, baza maximă de calcul al contribuției de asigurare de sănătate pentru veniturile din activități independente se majorează de la 60 de salarii minime la 72 de salarii minime.
Prin Legea 239/2025, se reglementează că primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancţionează cu amendă de 40.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 1.000.000 lei.
Prin Legea 239/2025, de la 1 ianuarie 2026, se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 lei pentru fiecare colet ce conţine bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 euro, denumită în continuare taxă, indiferent de locul punerii în liberă circulaţie în Uniunea Europeană.
Valoarea minimă a capitalului social al societăţilor cu răspundere limitată se stabileşte în funcţie de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar precedent.
În cazul societăţilor care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.
Valoarea minimă a capitalului social se majorează până la finalul exerciţiului financiar următor celui în care se constată creşterea cifrei de afaceri nete raportate prin situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent.
Valoarea capitalului social de 5.000 lei rămâne nemodificată, în cazul diminuării cifrei de afaceri nete raportate prin situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent.
Societăţile cu răspundere limitată înregistrate în registrul comerţului îşi vor majora capitalul social prin modificarea actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a Legii 239/2025.
În cazul societăţilor cu răspundere limitată care îşi majorează capitalul social până la data de 31 decembrie 2026, tariful de publicare a actului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, se reduce cu 50% faţă de valoarea în vigoare la momentul publicării.
În cazul în care societatea cu răspundere limitată nu şi-a completat capitalul social în termenul de 2 ani, la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a ONRC, tribunalul va pronunţa dizolvarea societăţii.
În cazul societăţilor cu răspundere limitată nou-înfiinţate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei.
Prin Legea 239/2025, se majorează de la 1 ianuarie 2026 cota de impozit de la 16% (față de 10% anterior) pe câștigul din transferul de monedă virtuală.
Se mențin prevederile privind suma neimpozabilă de până la 200 lei/ tranzacție, dar nu mai mult de 600 lei/an.
Prin Legea 239/2025, se majorează din 2026 cotele de impozitare pentru câștigurile de capital pentru titluri tranzacționate prin intermediari autorizați:
Începând din 2026, conform Legii 239/2025, activitatea este tratată ca venituri din activități independente, cu regul specifice de mpozitare.
Beneficiarii veniturilor datoreaza impozit, CASS și CAS (dacă sunt depășite anumite plafoane).
Venitul impozabil = Venit brut – 30%.
Prin OUG 89/2025, începând cu veniturile anului 2026, se majorează de la 10% la 16% cota de impozit pentru veniturile reprezentând:
Prin Legea 239/2025, se majorează impozitul pe clădiri rezdențiale datorate de persoanele fizice, deoarece se majorează valoarea impozabilă pe metru pătrat, prin multplicarea valorilor anterioare cu un coeficient de 2,6777, și pentru că se elimină multe scutiri sau reduceri de impozit.
La persoanele juridice nu sunt modificări în anul 2026.
De la 01.01.2026, tot prin Legea 239/2025, se introduc noi scutiri de la plata impozitului pe clădiri, pentru clădirile noi realizate ca parte a unor proiecte investiţionale din domeniul industriei prelucrătoare, depozitării şi logisticii, pentru o perioadă de 2 ani de la recepţia finală a clădirii potrivit procesului-verbal de recepţie întocmit la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc recepţia şi cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat.
Se majorează impozitul pe teren, deoarece se majorează valoarea impozabilă pe metru pătrat, prin multplicarea valorilor anterioare cu un coeficient de 2,6777, și pentru că se elimină multe scutiri sau reduceri de impozit.
De la 01.01.2026, tot prin Legea 239/2025, se introduc noi scutiri de la plata impozitului pe teren pentru terenurile aferente clădirilor noi realizate ca parte a unor proiecte investiţionale din domeniul industriei prelucrătoare, depozitării şi logisticii, pentru o perioadă de 2 ani de la recepţia finală a clădirii potrivit procesului-verbal de recepţie întocmit la terminarea lucrărilor, în condiţiile legii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a avut loc recepţia şi cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat.
Prin Legea 239/2025, începând cu 01.01.2026, impozitul pe mijloacele de transport se stabilește în lei pe fiecare 200 cm3 sau fracţiune din aceasta, diferențiat în funcție de norma de poluare a mașinii.
Pentru mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, impozitul pe mijloacele de transport se stabilește în lei pe fiecare 200 cm3 sau fracţiune din aceasta, diferențiat pe vehicule înmatriculate și pe vehicule înregistrate.
Reducerea de impozit pentru mijloacele de transport hibride se reduce de la 50% la maxim 30%, pe baza hotărârii consiliilor locale.
Începând cu 01.01.2026, în cazul autovehiculelor acţionate electric, impozitul pe mijloacele de transport este în valoare de 40 lei/an. Anterior acestei date, aceste vehicule erau scutite de impozit
Se elimină multe din scutirile de la plata impozitului pe mijloacele de transport menționate expres în lege, precum și situații în care Consiliile locale / Consiliul General al Municipiului București ar putea aproba, prin hotărâre, acordarea de scutiri sau de reduceri de la plata impozitului.
Prin Legea 239/2025, începând cu 01.01.2026:
Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consultanță, în relația cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, dacă acestea depășesc 1% din totalul cheltuielilor prezentate în contul de profit și pierdere/situaţia veniturilor si cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale
Dacă plafonul de 1% este depășit, contribuabilul consideră deductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanţă, în relaţia cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România, înregistrate în anul fiscal de calcul, în limita de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate conform reglementărilor contabile în anul fiscal de calcul. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro al cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
Cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță, ca urmare a unor tranzacții cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România.
Cheltuielile care se capitalizează în valoarea imobilizărilor corporale și necorporale, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Pentru anul 2026, calculul procentului se face pe baza datelor din situațiile financiare depuse pentru anul 2024 sau pentru anul financiar care începe în 2024 / pe baza cheltuielilor astfel cum sunt înregistrate în evidența contabilă a anului 2024.
Începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, ponderea de 1% se determină pe baza cheltuielilor în anul de calcul – declarație scrisă, care se va stabili prin OMFP, la propunerea ANAF.
Pentru contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) din Codul fiscal (an fiscal diferit de an calendaristic), prevederile se aplică începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2026.
Contribuabilii înființați în cursul unui an fiscal, pentru anul fiscal al înființării, aplică prevederile la sfârșitul anului fiscal de calcul, luând în considerare cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, înregistrate cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, în total cheltuieli, astfel cum sunt înregistrate în evidența contabilă. Prevederea se aplică și contribuabililor înființați în cursul anului 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal 2026/anului fiscal modificat care începe în anul 2026.
Pentru anul 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026 entitățile afiliate sunt cele definite potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, entitățile afiliate sunt cele definite la art. 7 pct. 26 din Codul Fiscal
Contribuabilii care dețin un acord de preț în avans (APA) sau începând cu anul fiscal 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027, solicită ANAF, în condițiile stipulate la art. 52 din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, emiterea unui APA ce are ca obiect tranzacții derulate cu persoane afiliate nerezidente care generează înregistrarea de cheltuieli prezentate în declarațiile fiscale, cu perioadă de valabilitate începând cu acest an. În situația respingerii acordului de preț în avans pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi, după caz, se percep creanțe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la trimestrul/anul deducerii acestora.
Cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanţă, ca urmare a unor tranzacţii cu entităţi afiliate care nu sunt înfiinţate/constituite şi nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obţinerea mărcilor, desenelor şi modelelor industriale, drepturilor de autor şi altele asemenea, înregistrate în România.
Cheltuielile care se capitalizează în valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale.
Prin art. III din OUG 89/2025, se stabilește că, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii:
___doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
_nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin act normativ, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
_venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul Fiscal, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, respectiv indemnizaţia de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.300 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026-30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei inclusiv în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026-31 decembrie 2026.
Cu aceleași sume de 300 lei, respectiv 200 lei, se diminuează baza de calcul minimă pentru contribuții sociale în cazul salariațiilor cu timp parțial de lucru.
Prin Legea 201/2025, se majorează limita maximă zilnică a unui tichet de masă.
Începând cu veniturile salariale ale lunii noiembrie 2025, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 45 lei (față de 40,18 lei, anterior).
Din iulie 2026, nu se mai fac rectificative la D112 dacă sunt salariați cu concedii medicale care încep într-o lună și se termină în luna următoare, astfel determinând modificarea porocentului de calcul al indemnizației de concediu pe toată perioada concediului și taxele aferente (OUG 89/2025, art. VII).
Plata primei zile din indemnizația de concediu medical pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026-31 decembrie 2027 nu se mai face (OUG 91/202).
Începând cu 01.01.2026, operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber-profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza şi prin mijloace moderne de plată.
Anterior, Legea 70/2015 menționa că aceste operațiuni se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.
În vederea aplicării acestor prevederi, persoanele juridice au obligaţia să deţină un cont de plăţi în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului.
Pentru persoanele juridice nou-înfiinţate, deschiderea contului se realizează într-un termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înfiinţării.
Persoanele juridice au obligaţia de a deţine cel puţin un cont de plăţi pe toată perioada desfăşurării activităţii.
Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 10.000 lei.
Legea 239/2025 nu abrogă și nici nu modifică plafoanele de încasări și plăți în numerar și plafoanele de casă instituite prin Legea 70/2015.
Începând cu 01.01.2026, persoanele fizice sau juridice prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să accepte plăţi efectuate şi prin intermediul mijloacelor moderne de plată.
Prin excepţie, entităţile care efectuează toate operaţiunile de plată şi încasare exclusiv prin conturi deschise la instituţii de credit nu au obligaţia să accepte plăţi efectuate şi prin intermediul mijloacelor moderne de plată.
Sunt exceptate de la obligaţia menţionată mai sus entităţile care au punctele de încasare amplasate în zone nedeservite de reţele de comunicaţii electronice.
Legea 239/2025 introduce o definiție unică a mijlocului modern de plată, atat în legislația specifică (OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 250/2003), cât și în legislatia fiscală (art. 1 pct. 41 din Codul de procedură fiscală).
Mijlocul modern de plată este un instrument de plată, în înţelesul menţionat la art. 5 alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată, care include cardurile de debit, de credit sau preplătite, precum şi soluţiile moderne de plată, care se bazează pe aplicaţii ce facilitează iniţierea unui ordin de plată pentru a se efectua plăţile de tip cont la cont.
Conform art. I din Legea 239 / 2025, lista criteriilor generale în funcţie de care ANAF stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal se lărgește cu umătoarele:
De asemenea, situațiile în care un contibuabil este declarat inactiv se completează cu 2 noi situații:
Se reglementează o perioadă maximă în care un contribuabil poate rămâne ca inactiv fiscal, de 1 an de la data declarării ca inactiv_
După această perioadă, dacă contribuabilul nu s-a reactivat, acesta se dizolvă potrivit actului normativ de înfiinţare, cu excepţia societăţilor reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, care se dizolvă potrivit unei noi proceduri introduse de Legea nr. 239/2025
Aceste noi reguli se aplică de la 1 ianuarie 2026.
Pentru contribuabilii inactivi fiscal la 01.01.2026, se instituie următoarele perioade maxime de reactivare, sub sancțiunea dizolvării dacă aceste perioade nu sunt respectate:
Prin excepţie, în cazul contribuabilului/plătitorului care are inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului, formularea cererii de dizolvare se realizează după expirarea termenului de inactivitate temporară, în situaţia în care nu şi-a reluat activitatea.
Legea 239/2025 reglementează o nouă procedură prin care ANAF poate solicita dizolvarea societăților înființate conform Legii 31/1990, care depășesc perioada maximă de inactivitate fiscală permisă, conform celor prezentate mai sus. ANAF comunică, periodic, pe cale electronică, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului lista contribuabililor/plătitorilor care pot face obiectul dizolvării.
Eșalonările la plată se acordă cu condiția prezentării unui contract de fideiusiune încheiat în formă autentică cu beneficiarul/beneficiarii real/i definit/definiţi potrivit art. 4 din Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor.
Dispoziţiile de mai sus sunt aplicabile şi debitorilor persoane fizice care trebuie să prezinte un contract de fideiusiune, în formă autentică, încheiat cu o persoană capabilă de a se obliga, în condiţiile prevăzute la art. 2285 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil.
Fideiusorul are obligații extinse, de a stinge:
În situaţia în care debitorul nu a îndeplinit obligaţia respectivă la scadență, organul fiscal competent se îndestulează din bunurile fideiusorului de îndată, fiind supus executării silite.
Legea 239/2025 modifică și condițiile de acordare / modificare / menținere a valabilității eșalonărilor la plată în formă simplificată, pentru care legea introduce și o limită maximă a sumelor care pot beneficia de această formă de eșalonare (respectiv 100.000 lei pentru persoane fizice și asociații fără personalitate juridică, și 400.000 lei pentru persoane juridice).
Modificările privind eșalonările la plată în formă simplificată se aplică în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii (17 ianuarie 2026).
Pe durata anului 2026, organul fiscal respinge cererile de modificare/menţinere a deciziei de înlesnire la plată (i.e. de restrcturare a creanțelor bugetare) depuse de debitori potrivit OG 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale, aprobată prin Legea 216/2021, inclusiv cele aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Legea 239/2025 reglementează că, în scopul realizării activităţilor de control antifraudă, precum și în scopul realizării activităților de control și supraveghere vamală, personalul desemnat din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală, respectiv personalul desemnat din cadrul Autorităţii Vamale Române poate să înregistreze şi să fixeze cu mijloacele foto-audio-video din dotare activităţi desfăşurate în spaţii publice, fără consimţământul persoanelor vizate.
Aceleași prevederi se aplică și pentru personalul din cadrul Inspecţiei Muncii şi al inspectoratelor teritoriale de muncă care ocupă funcţii publice specifice, în scopul realizării activităţilor de control şi de cercetare a evenimentelor.
Societățile care distribuie trimestrial dividende, potrivit legii, nu pot acorda acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, aşa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.
Societăţile care, pe baza situaţiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acţionarilor sau asociaţilor, după caz, sau altor persoane afiliate, aşa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturile luate de la aceştia.
Nerespectarea acestor două interdicții poate determina atragerea răspunderii solidare a societăţii şi a acţionarului/asociatului care:
sau
Societatea, împreună cu acţionarii/asociaţii, răspund solidar pentru obligaţiile bugetare restante datorate de societate şi administrate de organul fiscal central, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului acordat, respectiv restituit.
Fapta reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei.
Contravenientul nu beneficiază de posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii.
Se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei.
Prevederile privind obligația de a reconstitui activul net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social se aplică atât societăților pe acțiuni, cât și societăților cu răspundere limitată.
Societățile care înregistrează datorii faţă de acţionari rezultate din împrumuturi sau alte finanţări acordate de aceştia, şi care nu respectă obligaţia de reconstituire a activului net până la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social în termen de 2 ani de la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile, au obligaţia de a majora capitalul social prin conversia acestor creanţe, cu respectarea drepturilor celorlalţi acţionari.
Nerespectarea de către societate a acestei obligații constituie contravenție, și se sancționează cu amendă de la 40.000 lei la 300.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se face de către ANAF, începând cu anul 2027, raportat la situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar care începe la data de 1 ianuarie 2025 sau ulterior acestei date.
Contravenientul nu beneficiază de posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii.
Pentru a evita înstrăinarea societăților cu răspundere limitată cu datorii, cu scopul de eschivare de la plata datoriilor bugetare, asociații unui SRL care dețin controlul asupra acestuia pot înstrăina părțile lor sociale conform unei noi proceduri instituite de Legea 239/2025.
Conform Codului de Procedură Fiscală, control înseamnă majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaţilor unei societăţi ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în consiliul de administraţie al unei societăţi ori consiliul director al unei asociaţii sau fundaţii.
Control indirect înseamnă activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau mai multe persoane.
În termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părţilor sociale şi actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociaţi
Dacă societatea înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării, societatea sau cesionarul trebuie să constituie garanţii, care să acopere valoarea obligaţiilor restante cuprinse în certificatul de atestare fiscală
La înregistrarea cesiunii în registrul comerţului, dacă societatea înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal central în vederea recuperării, se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanţii. ONRC solicită certificatul de atestare fiscală de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Certificatul de atestare fiscală poate fi solicitat şi de cedent sau, după caz, de cesionar.
Garanţiile constituite se eliberează de organul fiscal central la data stingerii obligaţiilor de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală. În cazul în care obligaţiile de plată înscrise în certificatul de atestare fiscală nu se sting în termen de 60 de zile de la data înregistrării cesiunii în registrul comerţului, garanţiile constituite se execută de către organul fiscal central.
Procedura de aplicare, precum şi modalitatea de colaborare între ANAF şi ORC se aprobă prin ordin comun al preşedintelui ANAF şi al ministrului justiţiei.
Este extinsă și la livrările de bunuri şi prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România, efectuate către persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România.
Termenul de transmitere a facturilor în RO e-Fcatrura (atât pentru livrările B2B, cât și pentru livrările B2C), este de 5 zile lucrătoare (anterior: calendaristice) de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită pentru emiterea facturii prevăzută la art. 319 alin. (16) din Codul Fiscal.
Calculul termenului-limită se efectuează conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor şi expirării termenelor.
Prin art. XII și XIII din OUG 89/2025, se modifică OUG 70/2024.
De la 1 ianuarie 2025, ANAF va continua să emită deconturile de TVA pre-completate și Notificările de conformare RO e-TVA, însă contribuabilii nu mai au obligația de a răspunde la aceste Notificări de conformare. Lipsa de răspuns nu va mai putea fi considerată ca un indiciu de risc fiscal.
În cazul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, aplicarea privind decontul pre-completat și transmiterea Notificărilor de conformare RO e-TVA se suspendă până la data de 30 septembrie 2026.
Prin Legea 245/2025, de la 1 ianuarie 2026, punctele de lucru cu cel puțin 1 salariat se înregistrează fiscal și declară impozitul pe salarii pe codul fiscal al punctului de lucru.
Obligația exista pentru punctele de lucru cu cel puțin 5 salariați.
Material actualizat la data de 05.ianuarie.2026
Tarifele noastre sunt reduse: Tarife contabilitate
Pentru detalii privind oferta serviciilor noastre în domeniul evidenței contabile, a înființării firmelor, ne puteti contacta la:
Email: office@conta-conta.ro si telefon 0757.056.985